Ca tot s-a terminat toamna...                                                                                                                     

Incotro?!

Trece timpul...trece.Suntem in noiembrie,mai avem  o luna si un pic pana se termina si anul asta.La fel ca anul trecut se va duce si acesta,si la fel ca acesta se va duce si anul viitor.Dar...incotro?Incotro fuge atat de repede incat de abia ne lasa sa ne tinem dupa el.Si trece atat de repede...si asta nu cred ca este doar parerea mea.
Pur si simplu eu nu mai am timp de nimic,nu mai am timp sa ma mai uit la un film,nu mai am timp sa fac poze,nu mai am timp sa imi fac ordine in camera,in ganduri...Sau poate nu vreau?
Ciudat este ca a venit toamna,si eu nici nu am observat asta,nu am observat ca frunzele mai au putin si parasesc de tot copacii,nu am observat ca ziua s-a micsorat,nu am observat ca lumea a inceput sa se agite din cauza venirii,poate prea devreme,o iernii.Doar am simtit,am simtit un  singur lucru:frigul,frigul care parca este din ce in ce mai aspru,care se furiseaza pana si prin cea mai groasa haina,frigul care ne intra in oase.Si ma intreb,daca acum este frigul asta,la iarna cum va fi?
     Si uite asa,ne trezim,ca trece timpul,trece pe langa noi,sau trece odata cu  noi.Asa ne dam seama la un moment dat,ca in ciuda faptului ca am facut o multitudine de lucruri,defapt nu am facut nimic.Ne dam seama ca ne-am umplut timpul asta pretios cu tot felul de prostii,ne dam seama ca nu am facut nimic folositor,nimic folositor pentru noi,pentru linistea noastra sufleteasca.
   Si acum  iti pun o intrebare: cand a fost ultima oara cand  te-ai simtit bine,cu toate ca aveai o gramada pe cap,cand a fost ultima oara cand nu ti-a pasat de nimic din jurul tau,ti-a pasat numai de tine;cand a fost ultima oara cand ai stat doar tu cu tine?Probabil ca mare parte din voi prefera sa stea inconjurati de lume,sa nu fie singuri;va dau dreptate,asta prefer si eu,dar uneori avem nevoie si de  putin timp petrecut cu propria persoana.La ce foloseste? Pai poate ca ne ajuta sa ne respectam mai mult,sa capatam mai multa incredere in noi,ne da mai multa siguranta,ne face sa gandim clar sau pur si simplu poate ne creeaza o stare de bine.Si cand pierdem atat timp cu lucruri ce nu ne sunt neaparat folositoare,nu putem sa rupem 5 minute si pentru noi?
    Traind intr-o lume nebuna,agitata,dezorientata,monotona....ne dam seama ca orice secunda este pretioasa,ca orice moment frumos trece repede,ca orice necaz se pierde,ca orice lucru are un sfarsit si ca orice sentiment se pierde odata  cu trecerea timpului.
    Si de ce sa nu profitam?De ce sa nu ne facem timp si pentru noi?De ce sa nu traim orice clipa la maxim?Si asa stim ca va trece repede.De ce sa nu lasam deoparte regretele?Ne ocupa timp pretios.De ce sa nu mai ridicam si noi cateodata capul din planul terestru si sa privim cerul?Ne va produce o stare de bine cand il vom vedea atat de intins,de calm,de neinfricat;ne vom simti la fel ca el...
     De ce trebuie sa ne gandim ca timpul trece,in loc sa facem ceva sa nu il pierdem?
     De ce sa nu traim clipa?Ce a fost si ce va fi mai putin conteaza,si asa la un momendat vor fi doar "cauze" pierdute...

My passion

Pisic.

   

My passion

Curiosul

                                                     
                                                                  Sunset
           

                                                          Brad

                                                         Night

Parintii.

            Uite un subiect ce  nu l-am abordat niciodata pe blog: parintii.Nu am vorbit niciodata despre parinti.Nu voi incepe sa spun chestii de genu"mama/tatal meu e super",vrau sa vorbesc de parinti in general.
           Cine a fost acolo,langa noi,in prima noastra zi de viata?Cine ne-a schimbat scutecele?Cine a suportat "concertele" care le dadeam la miezul noptii cand eram mici?Cine a vazut primult pas facut de noi,sau cine a auzit primul cuvant spus?Cine ne-a dus in prima zi la gradinita?Sau la scoala?Cine isi face mereu griji pentru noi chiar daca suntem plecati pentru putin timp?Cine ne sustine atunci cand avem perioade mai grele?Cine ne este alaturi atunci cand avem mult de invatat,de scris,cand nu mai avem timp nici sa respiram?Cine ne face toate poftele?Cine sta cu sufletul la gura atunci cand avem un examen importan de sustinut?Cine are grija sa ne atentioneze atunci cand o luam pe cai gresite?Cine ne sfatuieste atunci cand avem probleme cu prietenii?Cine ne prepara mancarea noastra favorita sau ne cumpara parfumul nostru preferat(in cazul fetelor)?Cine ne-a dus pentru prima oara la munte,sau la mare,sau cine ne-a plimbat prin toata tara?Cine ne-a invatat sa fim responsabili si sa ne asumam riscurile?Cine ne-a edutcat?
           Cine.....? Si lista poate continua la nesfarsit.De ce?Pentru ca este vorba despre parintii nostri,pentru ca nu pot fi comparati cu nimeni altcineva,pentru ca suntem o parte din ei si ei sunt o parte din noi,pentru ca orice am face,orice am zice,ei vor fi alaturi de noi,pentru ca oricand  le putem cere ajutorul,pentru ca ei sunt singurii care ne iubesc neconditionat si care sunt dispusi sa ne ierte aproape toate greselile.
         Stati!Stati putin si ganditi-va  si la cei ce v-au conceput,apreciatii,respectatii,nu va  bateti joc de ei,deoarece atunci cand ei nu vor mai fi,le ve-ti duce lipsa.
         Nu mai incerca-ti sa va inclocuiti parintii cu prietenii,deoarece prietenii vin si se duc,pe cand parintii vor ramane mereu,deoarece cu parintii vezi lumea,pe cand cu prietenii vezi doar o mica parte din ea,deoarece parintii nu ii vei avea pentru totdeauna,pe cand prieteni iti poti face mereu.
         Iubiti-va parintii,pentru ca ei vor fi singurii care nu va vor frange inima,singurii care va vor iubii neconditionat,singurii care va vor inapoia dragostea in aceiasi cantitate,sau poate si mai mult.
        Considera-te norocos ca ai ambii parinti,pentru ca unii nu stiu ce este aia dragoste parinteasca.Esti norocos daca ai si un singur parinte,deoarece acela va avea grija sa iti ofere iubire cat pentru doi.Unii copii sunt abandonati,iar altii poate si-au pierdut parintii intr-un accident grav...Gandeste-te ca nu toti stiu ce este aia dragoste parinteasca,de aceea,trebuie sa profiti ca ai beneficiat,beneficiezi,si vei beneficia de ea.
         Iubeste-ti parintii,pentru ca intr-o zi si tu vei fi parinte,si vei vedea cu adevarat ce inseamna asta!

My passion :X

Home sweet home.

        Intoarsa pe meleagurile de acasa,in capul meu se da o lupta,intre idei.Si cred ca aceasta "batalie" intre idei se da din cauza inimii,organu' ala' care de cele mai multe ori ia decizii fara sa ma consulte si materia cenusie.
       In primul rand,ma bucur ca am fost plecata  pentru prima oara in vacanta asta pe o perioada mai mare de timp.Chiar aveam nevoie de o iesire care sa dureze mai mult...mi-a prins bine cred.Cred ca acum a inceput adevarata vacanta la mine deoarece am mai multe "iesiri" planificate.Tot ce fac e sa ma bucur din plin de acestea.
        In al doilea rand,de abia astept sa termin cu pozele si sa imi schimb vechile poze de profil de pe toate conturile,nu le-am mai schimbat demult,ar cam fi timpul.E timpul pentru schimbare si pe net,m-am  plictisit de vechile poze de profil.
        In al treilea rand,cred ca ar fi cazul sa spun ceea ce vroiam sa spun,chestia cu ideile care zburda prin capul meu in acest moment(tarziu).Pai ar fi cam asa: am observat ca pe langa faptul ca lumea e agitata si ca nu are timp sa isi puna ordine in ganduri si suflet;ca traim intr-o lume nebuna dar totusi buna;ca nu intotdeauna exista prieteni adevarati;ca dragostea e trecatoare si doare;ca dupa orice ploaie rasare soarele;ca orice padure are uscaturi;ca degeaba traiesti daca nu stii sa te bucuri de viata...pe langa toate aceste lucruri,am observat ca fiecare face ce vrea,cand vrea,cum vrea si ca degeaba suntem pregatiti daca cei din jurul nostru nu sunt.Spre exemplu degeaba vrem noi sa facem nu stiu ce poiect la  scoala daca ceilalti nu sunt pregatiti sa ne sustina;degeaba vrem noi sa mergem intr-un loc anume daca insotitorii nostrii nu sunt pregatiti sa ne fie alaturi;degeaba suntem noi gata sa demonstram lumii ceea ce putem face,daca lumea nu este pregatita sa ne priveasca;degeaba ne zbatem noi sa terminam facultatea de medicina daca sistemul nu este pregatit sa ne primeasca.
        Si mai e si partea ailalta,degeaba suntem noi pregatiti sa oferim toata afectiunea de care beneficiem,daca ceilalti nu sunt gata sa o primeasca;degeaba suntem noi pregatiti sa facem o schimbare in viata noastra,daca ceilalti nu sunt pregatiti sa ne sustina;degeaba suntem noi pregatiti sa uitam o persoana,daca ea nu este pregatita sa ne uite;degeaba suntem noi pregatiti sa fim persoanele care ne-am dori sa fim,daca ceilalti nu sunt pregatiti sa accepte ceea ce vom deveni;degeaba suntem pregatiti sa lasam trecutul in urma,daca acesta se incapataneaza sa ia locul prezentului.
         Suna ciudat,stiu,dar asta ma framanta acum:ideea ca unele situatii pe care noi suntem pregatiti sa le infruntam,nu pot fi infruntate din cauza celor care nu sunt pregatiti pentru asta.Ideea ca in ciuda faptului ca fiecare face ce vrea,cand vrea,cum vrea,cu cine vrea,unde vrea unele lucururi nu pot fi facute din cauza celorlalti.
           Asadar,degeaba ai incredere in tine si iti propui sa reusesti in ceva,daca ceilalti nu sunt pregatiti sa iti "primeasca" reusita.Este ca atunci cand esti pregatit sa iti construiesti o casa,ai materialele,ai tot,dar iti lipsesc aprobarile de la primarie.

   P.S.:Astept reactii:DSunt sigura ca nu toti vor fi de acord cu mine,nici nu trebuie!:))

Ciocolata:X

   Hai sa vorbim despre ciocolata!

  Ciocolata cu lapte,cu alune,amara,alba,cu caramel,cu coniac,cu capsune,cu menta,cu ardei iute,cu portocale,cu cereale,cu arahide,cu stafide,aerata...cu totii o iubim.

    Cand avem pofta de "ceva  bun",ne ducem de cele mai multe ori cu gandul la ciocolata;cand  suntem suparati,mancam ciocolata,cand facem un cadou cuiva,de cele mai multe ori punem in plasa de cadou si o ciocolata,cand vrem sa "indulcim" pe cineva ii dam o bucatica de ciocolata,cand  nu avem ce face,mancam ciocolata:)),cand vrem sa facem fericit un copil,ii oferim ciocolata.

    Parca totul se invarte in jurul acestui produs:)).Parca ciocolata este "pastila pentru fericire".

    Cu toate ca ciocolata are si parti rele,cum ar fi caloriile pe care le contine si favorizarea aparitiei acneei...ea are si parti bune:).Conform unor studii ciocolata are proprietati anticancerigene,are efecte de temperare și reducere a tusei persistente  si o acțiune locală de calmare și rehidratare a mucoasei gâtului. 

       De asemenea,consumul de ciocolata afecteaza benefic sistemul circulator si reduce tensiunea arteriala.

       In plus,ciocolata are si proprietati afrodisiace.

     Si acum ...Stiati ca...?

*ciocolata asa cum este consumata astazi, in forma solida, a fost inventata la sfarsitul secolului 18 in Torina, Italia?

*Maiasii obisnuiau sa bea ciocolata lichida in timpul ceremoniilor nuptiale, logodnelor, botezuri si chiar inmormintar

*Ciocolata poate contine 500 de arome! Nici nu e de mirare ca e atit de buna. Vanilia nici macar nu se apropie de aceasta cifra

*Pentru scenele de groaza din filmul Psycho, regizat de Alfred Hitchcock, s-a folosit sirop de ciocolata, nu singe!

*Napoleon isi lua cu el provizii de ciocolata in timpul campaniilor militare. Asta e dovada clara ca ciocolata creste energia si reface carbohidratii.

* Ciocolata nu poate fi acuzata ca ar creste colesterolul din singe! S-a demonstrat stiintific!

      Asadar,ciocolata este benefica sanatatii,este buna la gust si aproape toata lumea o iubeste(cu toate ca uneori poate fi cauza catorva kg in plus).

        Acum va las sa o  consumati linistiti pentru ca ma intorc si eu la bucatica mea de ciocolata amaruie :">.

P.S:Imi cer scuze pofticiosilor:D

   

...

Din cauza ca sunt in pana de idei...o sa va las niste poze.Sper ca muza mea sa se intoarca mai repede din vacanta.:)

Piisic:X

                                                         The red rose

                                                                  ^_^

                                                            Munte.

NU!

Poate cateodata trebuie sa las totul in urma si sa o iau pe un drum nou.Poate ca nu ar trebui sa traiesc in trecut,ar trebui sa il las in urma,chiar daca nu vreau.Poate imi este greu sa iau o decizie,poate nu stiu ce sa fac,sunt nesigura,nu stiu ce simt,nu stiu ce vreau,nu stim ce sa zic,nu stiu de ce dracu' sunt asa.Poate ar trebui sa imi bag picioarele in ce simt si sa fac ceva sa nu mai  fiu asa fraiera cum sunt.Poate ar trebui sa nu mai tin in mine tot,fara sa arat ce simt,fara sa ii las pe ceilalti sa vada cand sufar,fara sa imi ascund latura slaba a mea.
Poate ar trebui sa ii spun omului verde in fata ce am pe suflet si ce ma deranjeaza,sa ii spun atunci cand tin la el,sa ii spun atunci cand ma enerveaza,sa ii spun tot ce ma framanta.Poate nu ar trebui sa mai fiu asa fraiera,sa ii ajut pe toti,si sa imi fac griji pentru ei,cand ei doar profita de mine,durandu-i defapt in fund pe ei ce mi se intampla mie,daca am nevoie de ei,sau daca simt nevoia sa le vorbesc.Poate ar trebui sa fiu altfel si sa nu mai pun totul la suflet,sa nu mai fiu asa "blanda" cu ei,sa nu ii las sa isi bata joc de mine si sa ma suceasca cum vor ei,ca mai tarziu,sa nu am niciun sprijin din partea lor.Poate ar trebui sa am mai multa grija de mine,si sa ii uit o clipa pe ceilalti.Ar trebui sa ma fac ca nu vad ce patesc ailalti,sa nu imi pese,sa fiu indiferenta.
poate ar trebui sa nu mai fiu atat de atasata de unele persoane,poate ar trebui sa imi dau seama ca nu toti pe care ii numesc prieteni,ma numesc si ei,la randul lor,prietena. Poate ar trebui sa fiu altfel,sa fiu mai tupeista,mai indiferenta,mai sigura pe mine,mai atenta la cei din jur si sa nu mai tin la persoanele care ma ignora.
Poate....ar trebui sa las trecutul in urma,si odata cu el si ceea ce simt,si sa o iau pe un alt drum,fara sa ma mai las condusa de sentimentele mele petru cei care nu mai merita acum.
Poate nu toate greselile pot fi reparate,poate nu ii poti forta pe ceilalti sa tina la tine.

Rainy days

   De vreo doua zile incoa'  ploua,cerul este inorat,temperatura este scazuta,nici nu zici ca suntem la sfarsit de iunie,inceput de iulie.Vremea asta e ciudata!Azi te coci la 40 de grade,maine iti pui plapuma in cap,sau dai drumu la centrala,si te trezesti ca mai si ninge pe ici pe colo(la munte,in toiul verii).

   Atmosfera este incarcata,animalele sunt agitate,iar oamenii...oamenii nu stiu cum sa profite mai mult de vremea asta urata si lenevesc,dorm toata ziua.Lenea pluteste in aer[:))],din cand in cand mai auzi ploaia care "iti bate in geam",sau vre'un tunet.Ma plictiseste starea asta,parca nu eram eu de ajuns de plictisita....

       DAR trebuie sa fiu optimista si sa ma gandesc ca intotdeauna dupa ploaie rasare soarele! Acum astept sa rasara soarele,si sa fie cald,si sa nu mai stau incaltata cu sosete,si sa ies afara sa ma plimb,si sa ma duc la strand,si sa scap de ploaie si de starea asta de leneveala.

  Acum o sa va las cateva poze facute in zilele acestea ploioase:

  

A inceput vacanta!

     A inceput vacanta de vreo saptamana,nu imi vine sa cred ce repede a trecut anul acesta.Parca anul trecut asteptam fricosi testele,eram grabiti sa completam fisele pt admiterea la liceu si de abia asteptam sa incepem clasa a9a si liceul,o noua etapata importanta pentru noi.Acum,cand privesc in urma,imi dau seama ca anul acesta scolar a fost un an foarte incarcat(multa materie,multe activitati si multa distractie:D).

      Acest an a fost de acomodare,ne-a pregatit pt adevarata viata de licean ce d'abia de la anul va incepe.Deci daca ti-a placut clasa a9a,sigur iti va placea si a10a, a11a sau a12a.:)

      Incepand cu prima zi de liceu,cand am pasit intr-o noua clasa,alaturi de noii colegi,despre care nu stiam aproape nimic,continund cu balul bobocilor,evenimentul ce ne-a apropiat si ne-a facut sa fim mai deschisi unii

 cu ceilalti,si terminand cu serbarea de sfarsit de an scolar,la care am fost rasplatiti pt efortul depus anul acesta,clasa a9a a fost o perioada frumoasa,din care am invatat cate ceva,din care am ramas cu amintiri frumoase sau mai putin frumoase,o perioada ce ne-a ajutat sa ne invatam cu schimbarea si sa ne integram intr-un nou colectiv.

         Punand cap la cap,toate amintirile,cum ar fi cele legate de ziua indragostitilor si de concursul pe care l-am castigat(la concurs au fost inscrise toate clasele,deci am fost foarte fericiti ca am fost cei mai buni:D),amintirile legate de excursia cu clasa,amintirile legate de balul bobocilor sau de petrecerile organizate de noi,imi dau seama ca acest an a fost unic,a fost o experienta noua foarte frumoasa.

        Acum trebuie sa lasam in urma acest an si sa ne pregatim pentru o noua experienta,clasa a10a.

 Adio clasa a9a,clasa a10a e pe drum!:))

Lacrima

Nu-mi place sa plang,
Dar pana si pe obrazul meu,
Mai vezi cate o lacrima curgand.
In noapte...

E placut,in bratele ei sa ma arunc,
Imi fuge aproape orice gand.

Noapte e neagra,e tacuta,e pustie,
E asa cum imi place cateodata mie.

Intunericul ei ma camufleaza,
Reuseste sa ma tina treaza.
Calmul ei  opreste timpul,
Imi "panseaza" sufletul.
In linistea ei se aude vantul,
Ce imi modifica viitorul,prezentul si trecutul.

Lacrima prelinsa pe obraz,in noapte,
Are in spatele ei sentimente,poate
Si ma face sa deschid acea carte
Ce de somn nu ma lasa sa am parte.

Iar daca  afara aud picurand,
Inseamna ca e noaptea care sta plngand.
Sta...,vorbeste si plange cu mine,
Si ma asigura ca odata ce ziua vine,
Totul o sa fie bine.

Pe ultima suta de metri.

    In ultimul timp nu am mai avut timp sa intru pe blog,am o gramada de chestii de facut,plus ca e si perioada cu tezele...de abia astept sa scap de perioada asta si sa vina vacanta.Pana o sa incep iar sa scriu pe blog,va las cateva poze din primavara aceasta,ca tot e pe sfarsite.Ne auzim peste vreo 2 saptamani. :*

Lalele,lalele...

  

 

                                                
   
 

                                                            Flori....si albinute

                                            

      

                                                         Chestii