luni, 14 martie 2011

Taramul ...

        Pana nu de mult,ii cunosteam acestui taram fiecare centimetru patrat,stiam totul despre el,puteam sa spun ca este taramul meu si ca nu il voi pierde.Era locul in care ma simteam cel mai bine,locul care ma calma,locul  in care nu trebuia sa imi anunt vizita deoarece stiam ca ma primeste mereu,locul care imi dadea acea stare de bine si zambetul de pe buze.Era taramul meu,era locul de care credeam ca nu ma voi desparti niciodata,pe care credeam ca nu il voi pierde niciodata,intrase in sufletul meu,era o parte din mine.Imi domina sufletul,iar eu il dominam.
       Dar intr-o zi au aparut aparut acele persoane care erau invidioase ca ma regasesc in acest loc,care vroiau cu orice pret sa imi rapeasca acest loc,locul care ma definea,locul in care ma simteam eu.Au aparut,si dupa cum spuneam,au facut tot posibilul sa-mi rapeasca taramul, i-au dat foc,dar imediat dupa aceasta taramul s-a refacut,i-au daramat granitele,dar acesta s-a refacut iar,au incercat pana sa il si inunde,dar taramul nu s-a lasat inundat;inca era o parte din mine,avea incredere ca nu i se va intampla nimic alaturi de mine si nici mie alaturi de el.Era constient ca depindeam unul de celalt,ca trebuia sa ne aparam reciproc de persoanele care incercau din rasputeri sa ne distruga aceasta legatura.  Dar ,ultima oara,taramul meu a fost invadat,i-au fost dezradacinate toate plantele,desfintate toate granitele,i-a fost arat pamantul pentru a i se sterge orice urma de a mea,orice amintire,a fost atacat din toate partile,si a cedat,a picat in plasa celor rai,acum este condus de ei.Iar eu,persoana careia ii pasa cel mai mult de acel taram,care a avut grija de el,care ii cunostea fiecare cm patrat,am fost alungata. Am fost alungata ca nu am stiut cum sa am grija de el si cum sa il apar de oamenii ce incercau sa mi-l ia.
       Si astazi,incerc sa pasesc din nou pe el,sa trec granita si sa il redescopar,;incet,incet sa ii cunosc iar fiecare cm patrat,sa creez iar  legatura aceea cu el,dar mi-e teama,mi-e teama ca ma va respinge.Poate acest taram,ce era odata al meu,nu mai are incredere in mine sa ma lase sa il domin,sa il cunosc;poate ii este frica si lui.
       Taramul meu...-locul care ma facea sa ma simt eu,care imi aducea zambetul pe buze,care ma facea sa ma simt sigura pe mine- de ce nu am stiut sa te apar de oamenii rai ?
 

Niciun comentariu:

Trimiteți un comentariu